În ultimii ani, stațiunile montane din România, precum Predeal, Sinaia, Bușteni și Brașov, au devenit sinonime nu doar cu peisajele spectaculoase și aerul curat, ci și cu o problemă tot mai presantă: urșii care se plimbă nestingheriți pe străzi și, în unele cazuri, atacă oameni. Eu am renunțat de câteva ori la rezervațiile pe booking în Predeal și Brașov în ultimul an fix din cauza asta: sunt urși pe străzi și mi-e frică.
Fenomenul „oameni atacați de urși” a ajuns să fie raportat cu o frecvență alarmantă, iar consecințele nu întârzie să se facă simțite.
Turiștii, speriați de aceste incidente, încep să evite stațiunile montane, ceea ce contribuie la scăderea veniturilor și, în cele din urmă, la riscul de faliment al economiilor locale dependente de turism.
Urșii: de la atracție la amenințare
România găzduiește una dintre cele mai mari populații de urși bruni din Europa, estimată la aproximativ 7.000 de exemplare. Zonele montane din jurul Brașovului, Predealului și Bușteniului sunt habitate naturale pentru aceștia, iar, în trecut, întâlnirea cu un urs era considerată o experiență rară și fascinantă pentru turiști. Urșii nu se înmulțiseră cu miile și nu erau înfometați, în plus se temeau de om.
Însă, pe măsură ce urșii s-au obișnuit cu prezența umană, căutând hrană în gunoaie sau fiind atrași de resturile lăsate de oameni, comportamentul lor s-a schimbat. Astăzi, urșii nu mai sunt doar o parte a faunei sălbatice, ci o amenințare reală care pătrunde în zonele locuite.
În Predeal, de exemplu, imaginile cu urși urmărind schiori pe pârtii sau plimbându-se pe străzi au devenit virale, dar nu într-un mod pozitiv. Un incident din martie 2024, când un instructor de schi a fost urmărit de un urs pe pârtia din Predeal, a atras atenția presei și a stârnit panică.
În Bușteni, urșii sunt o prezență constantă noaptea, scotocind prin tomberoane și terorizând localnicii și turiștii. Traseele montane, altădată interesante, au devenit anul trecut un loc de groază pentru o fată care abia terminase liceul și făcea un traseu spre Jepii Mici împreună cu prietenul ei. Care prieten, probabil mai rapid la fugă, a scăpat total neatins, mă întreb dacă măcar a încercat să o salveze. Fiți atente, fetelor, Făt Frumos nu mai salvează demult Ilene Consânzene, așa că nu vă bazați pe ei în zone periculoase!
În Brașov, traseele turistice de pe Tâmpa sunt considerate „infestate” de urși, conform relatărilor din august 2024, iar în Poiana Brașov, urșii au fost filmați în apropierea pubelelor de gunoi. Aceste evenimente au transformat percepția asupra acestor stațiuni din destinații idilice în locuri periculoase.
Oameni atacați de urși: Incidente care sperie turiștii
Cazurile de oameni atacați de urși au devenit tot mai frecvente, alimentând teama și reticența turiștilor. Așa cum spuneam mai sus, în iulie anul trecut, o tânără a fost ucisă de un urs pe traseul Jepii Mici din Bușteni, un incident tragic care a șocat opinia publică. Salvamontiștii au fost nevoiți să intervină într-o operațiune riscantă, ursul fiind încă prezent în zonă.
Update 31 Martie: Astăzi toată ziua s-a raportat la știri soarta tragică a salvamontistului atacat de o ursoaică pe o stradă din Predeal, în momentul în care omul se întorcea de la muncă.
Aceste incidente nu sunt izolate. În ultimii ani, zeci de turiști și localnici au fost victime ale atacurilor, fie pe trasee montane, fie în apropierea locuințelor. Fiecare astfel de caz devine știre de primă pagină, amplificând imaginea negativă a acestor stațiuni.
Turiștii, care odată veneau în număr mare pentru schi, drumeții sau relaxare, încep să se întrebe dacă merită riscul. „Evita stațiunile montane” devine un sfat tot mai des întâlnit pe forumuri de călătorii și rețele sociale, unde poveștile despre urși domină discuțiile. Pe mine, recentul incident m-a convins că nu am ce căuta nici anul acesta la Predeal, Bușteni sau Brașov.
Impactul asupra turismului
Turismul este coloana vertebrală a economiei locale în Predeal, Bușteni, Brașov și alte stațiuni montane din Vâlcea sau Harghita. Hotelurile, pensiunile, restaurantele și operatorii de pârtii depind de fluxul constant de vizitatori, mai ales în sezonul de iarnă și în lunile de vară.
Însă, pe măsură ce urșii devin o prezență constantă și agresivă, numărul rezervărilor scade. Proprietarii de pensiuni din Predeal raportează anulări frecvente, mai ales după incidente mediatizate. „Oamenii sună să întrebe dacă e sigur să vină cu copiii. Când le spunem că urșii apar uneori pe străzi, renunță”, povestește un proprietar local.
În Bușteni, situația este similară. Traseele montane din Bucegi, odată pline de drumeți, sunt acum evitate de mulți din cauza riscului de a întâlni un urs. Turiștii preferă destinații percepute ca mai sigure, cum ar fi stațiunile din alte țări europene, unde astfel de probleme sunt inexistente.
Brașovul, deși beneficiază de un turism urban mai diversificat, suferă și el din cauza reputației negative create de urșii din zonele periferice și de pe Tâmpa. Turiștii străini, în special, care ar putea fi atrași de farmecul istoric al orașului și de proximitatea stațiunilor montane, aleg să-și petreacă vacanțele în alte părți ale Europei.
Economia locală în declin
Pe lângă scăderea numărului de turiști, stațiunile se confruntă și cu alte probleme economice conexe. Operatorii de telescaune și pârtii din Predeal și Poiana Brașov raportează o scădere a veniturilor, deoarece schiorii evită zonele unde urșii au fost văzuți.
Restaurantele și magazinele locale, care depind de traficul turistic, înregistrează pierderi semnificative. „Dacă nu vin turiști, nu vindem. E simplu. Anul ăsta a fost cel mai slab sezon din ultimii zece ani”, spunea un comerciant din Bușteni.
Mai mult, costurile suplimentare pentru gestionarea problemei urșilor – de la instalarea de garduri electrice la intervențiile salvamontiștilor și jandarmilor – pun o presiune financiară pe autoritățile locale. Însă aceste măsuri sunt adesea insuficiente.
Urșii continuă să revină, atrași de gunoaiele gestionate prost și de lipsa unor soluții pe termen lung. În lipsa turiștilor, multe afaceri mici riscă falimentul, iar locurile de muncă dispar, afectând întreaga comunitate.
Soluții și perspective
Autoritățile au propus diverse soluții, dar implementarea lor este lentă și controversată. Construirea unui sanctuar pentru urși lângă Brașov, anunțată în septembrie 2024, ar putea reloca urșii problematici, dar proiectul nu va fi finalizat curând.
Ministrul Mediului a declarat în martie 2025 că urșii care intră în localități și pun vieți în pericol ar trebui împușcați, însă această abordare stârnește dezbateri aprinse între ecologiști și cei care cer siguranță imediată.
Pe termen scurt, educația turiștilor și localnicilor despre cum să evite întâlnirile cu urșii – prin utilizarea spray-urilor anti-urs și păstrarea distanței – ar putea reduce incidentele. Însă asta dacă ai timp și prezență de spirit, salvamontistul din Predeal, om cu antrenament în gestionarea întâlnirii cu un urs, presupun, nu a avut timp, a fost luat prin surprindere.
Gestionarea mai eficientă a deșeurilor, pentru a nu mai atrage urșii în zonele locuite, este o altă măsură esențială. Totuși, fără o strategie clară și rapidă, stațiunile riscă să-și piardă atractivitatea definitiv.
Concluzie
Predeal, Bușteni și Brașov, odată bijuterii ale turismului montan românesc, se află într-un punct de cotitură.
Urșii care se plimbă pe străzi și atacă oameni nu sunt doar o amenințare fizică, ci și un pericol economic.
Turiștii care evită stațiunile montane din cauza acestor incidente lasă în urmă comunități vulnerabile și afaceri pe cale de dispariție. Dacă problema nu este rezolvată urgent, aceste destinații riscă să devină doar o amintire, iar falimentul economic să devină realitate.
Este timpul ca autoritățile să acționeze decisiv, pentru a reda acestor locuri siguranța și farmecul care i-au consacrat. Până atunci, „oameni atacați de urși” va rămâne o expresie care ține turiștii la distanță.
Leave a Reply