Bun venit la „Sea Day” pe Norwegian Gem
A doua zi pe vas, o zi întreagă pe mare – așa-numita „sea day” – a fost ca o invitație oficială să mă pierd în imensitatea plutitoare a Norwegian Gem și să descopăr ce înseamnă cu adevărat o vacanță pe un oraș plutitor. Fără porturi în care să acostăm, fără grabă să coborâm pe uscat, era ziua perfectă să explorez fiecare colțișor al vasului, să mă delectez cu mesele bogate și să profit de toate acele facilități care păreau să promită că plictiseala nu are ce căuta la bord. Și, credeți-mă, n-a avut!
Cuibul meu pragmatic: Cabina de pe Deck 5
Dimineața m-a prins în cabina mea de pe deck 5 – o cameră „inside”, adică fără ferestre, fără hublouri, fără niciun strop de lumină naturală care să-mi amintească dacă afară e soare sau furtună. Alegerea asta fusese una strategică, dictată de un pragmatism de fier: de ce să dau bani în plus pe o priveliște la ocean, când oricum plănuisem să petrec fiecare secundă trează explorând vasul, nu stând să număr valurile?
Cabina era micuță, dar cochetă, un fel de cuib funcțional care părea să spună „aici vii doar să dormi, nu să-ți scrii memoriile”. Patul era așezat cu acele lebede din prosoape pe care le dezmembrasem cu regret în seara precedentă, dar acum, odihnită și gata de acțiune, nu mai aveam timp să mă gândesc la ele.
Pereții erau de un bej neutru, fără personalitate, dar cine are nevoie de artă abstractă când ai un vas plin de aventuri la dispoziție? Aveam un birou mic, unde trona cardul meu magic – cheia camerei și portofelul plutitor pentru toate cumpărăturile – plus un televizor pe care nu l-am pornit decât pentru a verifica vremea de a doua zi și contul pentru că, serios, cine vine pe o croazieră ca să se uite la știri?
Baia era compactă, cu un duș care părea să spună „hai, spală-te și ieși, că te așteaptă lumea”, iar spațiul de depozitare era surprinzător de generos pentru un geamantan ca al meu, care părea să conțină garderoba pentru toate anotimpurile.
Fără fereastră, cabina avea un aer de capsulă temporală – puteai să uiți complet că ești pe mare, dacă nu simțeai din când în când o ușoară legănare care te aducea cu picioarele pe pământ, sau mai bine zis, pe punte. Îmi plăcea liniștea asta artificială, izolarea de zgomotul exterior, deși uneori mă întrebam dacă nu cumva pierd vreun răsărit spectaculos – dar apoi îmi aminteam că somnul e și el o prioritate în vacanță.
Carnavalul culinar: Bufetul de dimineață
Cu stomacul ghiorăind după o noapte de somn adânc, m-am îndreptat spre zona de mese, unde aveam de ales între bufetul tip „all-you-can-eat” și restaurantele mai dichisite. Am optat mai întâi pentru bufet, care era ca un carnaval culinar sub forma unui labirint delicios. Încă de la intrare, mirosul de bacon crocant, ouă proaspăt gătite și pâine caldă m-a lovit ca o promisiune de fericire.
Erau mese lungi, încărcate cu de toate: de la clătite pufoase înecate în sirop de arțar și fructe tropicale tăiate artistic, la omlete pe care ți le făceau pe loc, cu toppinguri la alegere – brânză, ardei, șuncă, ce-ți trecea prin cap. Mai încolo, o zonă de mâncăruri calde te ademenea cu cartofi prăjiți, cârnăciori suculenți și friptură de porc care părea să-ți facă cu ochiul de pe platou.
Și asta era doar încălzirea!
La secțiunea internațională, am dat peste curry indian picant, tăiței chinezești sărați și paste italienești cu sosuri care mai de care mai apetisante. Pentru cei cu ambiții sănătoase, existau boluri de iaurt cu granola și salate care arătau ca niște opere de artă verde, dar să fim serioși – cine vine pe un vas ca să numere caloriile?
Deserturile erau punctul culminant: prăjituri cu straturi de ciocolată, salate și tarte cu fructe care străluceau sub lumina neonului și o fântână de ciocolată care curgea leneș, așteptând să înmoi în ea orice, de la căpșuni la marshmallows.
Mi-am umplut farfuria cu un amestec eclectic – clătite, un ou ochi, câteva felii de mango și, da, o prăjitură, că doar era dimineață și meritam un start dulce. M-am așezat la o masă lângă un geam imens, unde vedeam oceanul întinzându-se la nesfârșit, și am savurat fiecare îmbucătură cu o satisfacție care mă făcea să uit de orice dietă promisă înainte de croazieră.
Eleganță pe valuri: Prânzul la restaurant
După ce m-am ospătat ca un rege la bufet, am decis să explorez și un restaurant cu servire, ca să văd cum e viața pe partea mai elegantă a mesei. Aici, atmosfera era mai liniștită, cu chelneri care zâmbeau politicos și meniuri care promiteau rafinament.
Am comandat un file de somon cu sos de lămâie și ierburi, alături de un piure de cartofi cremos și niște sparanghel crocant – o masă care părea să spună „da, sunt în vacanță, dar pot fi și sofisticată”.
Chelnerul, un tip amabil cu un accent pe care nu l-am identificat, dar părea asiatic, mi-a adus farfuria cu o grație de parcă servea un duce, iar eu m-am simțit, pentru o clipă, ca o vedetă la un banchet de gală.
Desertul, un mousse de ciocolată cu un strop de frișcă, a fost ca o mică îmbrățișare pentru papilele mele gustative, iar cafeaua de după – tare și aromată – m-a pregătit pentru restul zilei. Diferența față de bufet era clară: aici nu te grăbeai să-ți umpli farfuria, ci savurai fiecare îmbucătură cu o lentoare demnă de un aristocrat pe valuri.
Aventura începe: Explorarea vasului
Cu burta plină și energia la cote maxime, am pornit să descopăr restul vasului. Deck 5, unde era cabina mea, era mai degrabă o zonă de trecere, cu coridoare lungi și uși identice care duceau spre alte cuiburi pragmatice ca al meu.
Dar urcând spre punțile superioare, am dat peste o lume întreagă de posibilități. Piscina principală era în toiul acțiunii: copii care se aruncau în apă cu țipete de bucurie, adulți care pluteau leneș pe colace sau se bronzeau pe șezlonguri, cu un cocktail în mână și ochelari de soare cât să acopere jumătate de față.
Apa strălucea sub soarele de amiază, iar muzica – un mix de pop și ritmuri tropicale – umplea aerul cu o vibrație de vacanță. Toboganele, înalte și colorate, zbârnâiau sub greutatea celor care le testau, iar eu, deși tentată, am decis că poate mai târziu, după ce-mi fac curaj cu un pahar de ceva.
Am văzut și o familie care făcea poze cu un tobogan galben în fundal, toți râzând când unul dintre copii a alunecat cu o viteză demnă de un campion olimpic.
Jocuri și relaxare: Facilități pentru toate gusturile
Mai departe, am găsit o zonă de jocuri – mese de ping-pong unde doi adolescenți se duelau cu o seriozitate comică, shuffleboard unde un grup de seniori păreau să reinventeze regulile din mers, și chiar un teren de baschet, unde câțiva pasionați își arătau talentele, în timp ce spectatorii îi încurajau cu aplauze sau râsete, depinde de cât de bine nimereau coșul.
Am trecut și pe la o pistă de jogging, unde câțiva ambițioși alergau sub soare, de parcă voiau să demonstreze că vacanța nu înseamnă doar leneveală. Biblioteca, ascunsă într-un colț mai liniștit, era un refugiu pentru cei care voiau să citească în tihnă, cu rafturi pline de romane și reviste, dar eu eram prea agitată să stau locului.
Am aruncat o privire și în spa, unde mirosul de uleiuri esențiale și promisiunea unui masaj mă chemau subtil – poate un masaj cu pietre fierbinți sau ceva cu alge marine? – dar am rezistat, hotărâtă să explorez mai departe.
Pauza de cocktail: Oază cu vedere la mare
Pe la prânz, am dat peste un bar în aer liber, unde un barman jovial prepara mojito-uri și piña colada cu o viteză de magician. Mi-am luat un cocktail cu o umbreluță roz și m-am așezat pe un scaun cu vedere la mare, sorbind încet și admirând cum soarele dansa pe valuri. Era genul de moment în care îți spui „da, pentru asta am venit aici”.
Am stat acolo o vreme, ascultând poveștile altor pasageri – o doamnă povestea cum a câștigat 50 de dolari la cazinou aseară, iar un domn se plângea că soția lui l-a pus să danseze la o clasă de salsa, deși el „are două picioare stângi”.
Seara spectaculoasă: Teatru și cazinou
Seara s-a apropiat cu un spectacol în teatru – o combinație de musical și comedie care a umplut sala de râsete și aplauze. Decorurile erau impresionante, cu lumini care se schimbau la fiecare scenă, costumele strălucitoare, iar energia actorilor contagioasă. Am râs la o scenetă despre un turist care încerca să învețe să înoate și am cântat în gând melodiile cunoscute.
După spectacol, am dat o tură prin cazinou, unde luminile pâlpâiau și sunetul monedelor care cădeau crea o atmosferă de Las Vegas pe apă. N-am jucat, dar am privit fascinată cum o doamnă cu o pălărie extravagantă apăsa butoanele unui slot machine cu o concentrare demnă de un chirurg.
Final dulce sub stele: Înghețată și reflecții
Ziua s-a încheiat pe punte, sub cerul înstelat, cu o briză răcoroasă care îmi amintea că sunt, totuși, pe mare. M-am oprit la un stand de înghețată deschis până târziu, mi-am luat o cupă cu vanilie și ciocolată, și m-am așezat pe un șezlong, ascultând vuietul discret al valurilor.
Mesele bogate, cabina mea mică dar practică și toate acele activități m-au convins că o „sea day” nu e doar o zi fără uscat – e o zi în care vasul devine o lume întreagă, iar eu, un explorator norocos. Cu încă o farfurie plină și o mulțime de amintiri, m-am retras în cuibul meu de pe deck 5, gata să visez la ce avea să urmeze.
[…] Croaziera pe Atlantic – Aventuri culinare și explorări pe Norwegian Gem (2) » Vacanta […]